Lecții din Madrid

Morile lui Quijote

Ultimele două zile, sâmbătă și duminică am fost plecată in Campo de Criptana - Madrid.
Trebuie să recunosc că nu m-am gândit să merg, dar mătușile m-au luat la rost că stau numai acasă.
˝Si bine au facut.˝ mi-a zis mama când i-am spus că merg și eu pentru că m-au luat la rost fetele.
Motivul pentru care am fost la Campo era să îi facem o vizită lui Petre. Unchiul care este bonlav de Melanoma în stadiul IV.
Aveam o teamă pentru cum voi reacționa văzândul, dar pot spune că am avut o surpriză. M-a impresionat faptul că nu pare a fi bonlav, îl privești și este atât de plin de viață.
Eu știu că Dumnezeu este cu el și că totul se întâmplă după planul Lui.
Mi-am dorit foarte mult să nu vin acasă fara să fi invațat ceva de acolo. Așa s-a întâmplat că de la unchiul meu am învățat să fiu plina de viață, oricând, mulțumitoare și să las în mâinile lui Dumnezeu totul.
În predica de duminică am invățat să nu fiu ca Penina.

Nu îmi pare rău că am mers, îmi pare bine că mi-am găsit creionul care era în mașină și că am avut ce învăța.