Un Craciun sensibil

Fiecare zi e speciala. Fiecare an e unic. Fiecare Craciun e diferit. Craciunul acesta s-au intamplat nulte lucruri si bune si mai putin bune.

Dimineata pe 25, la 5:15 am fost colindati, lucru la care nu m-am asteptat. Dupa ce totul s-a linistit si a adormit, mi-am luat lanterna, m-am retras pe un scaun unde pur si simplu m-am pus sa ma gandesc la cat de frumos au cantat colindatorii. Dupa cateva minute, lanterna si-a slabit puterea de a mai lumina. Ca sa nu raman pe intuneric am deschis computerul si am profitat de ocazie ca sa scriu ceva despre aceste intamplari.
Cand am deschis computerul am primit o veste zguduiitoare, cum spunea si Laura. Nu l-am cunoscut pe Claudiu, dar am cunoscut-o pe Laura si nu puteam sa fiu indiferenta si insensibila. Am incercat sa o incurajez pe Laura, dar nu stiu cat am reusit. Mai mult de atat, ce am putut sa fac a fost sa plang impreuna cu ea si sa ma rog pentru ea. Familia sa, prieteni, cunoscutii si cei pe care i-au afectat aceasta veste au nevoie de pace, mangaiere si multa rugaciune.

Poate va intrebati de ce sunt asa sensibila cand vine vorba de aceasta tema, indiferent de faptul ca era cineva cunoscut, necunoscut, cineva drag sau mai putin drag. Ei bine, in timp voi deschide una sau doua postari legate de bunicul meu...