Poveste ca in povesti

"Spiridus, daca nu pleci la somn ne certam."
Am primit aceasta replica azi noapte si m-am amuzat mult de tot. Mi-am imaginat exact ca in povesti, un peisaj in padure, cu multa verdeata, si doi spiridusi stand de povesti in noapte cu un felinar in mana. Licurici, si un cer foarte instelat. Mi-am imaginat piticul cu urechile ascutite, viteaz si  artagos spunandu-mi chestia asta, iar eu uitandu-ma la el cu mirare. Ce curaj pe micul pitic, nu? Se da la mine, are chef de cearta, oare? Dupa ce imi spune ca ne certam daca nu plec, indrazneste sa imi spuna: "Vrei bataie printre stele?" Hăăă? Deci cu piticul asta chiar am crezut ca o sa ma cert, asa ca l-am provocat spunand: „Crezi ca poti sa ma atingi macar cu una din ele?”. „Nu, doar te pot lega cu ochi de ele.” mi-a raspuns. Am zambit atunci si i-am zis: „Sigur imaginatia e ca zambetul... molipsitoare”... I-am promis ca nu ma voi plimba mult pe aici si ca imediat ce termin de scris merg sa-i fac o vizita in lumea viselor, daca tot vorbim de povesti. Asa ca ne-am luat felinarele si fiecare am plecat spre lumea lui.